Dacă aș avea aripi suficient de puternice, aș putea zbura peste imaginația mea ...
Până te voi întâlni pe tine, îngerul meu de pace, din Cer
Și aș vrea să dorm 100 de ani, ca într-o poveste,
Și să mă trezesc la viață ca un miracol ...
Doar cu sărutul și zâmbetul tău în față;
Cât de ușor ar fi să dorm, viața este ca o minge de ață
Și fiecare zi te duce, tot mai mult în ceață ...
Viața este un mister, o cale de cunoaștere
Și fiecare etapă a vieții, va fi întotdeauna o curiozitate.
Aș vrea să mă nasc din nou cu aripi de oțel
Să găsesc drumul secret, ce mă va duce dincolo de cer ...
Aș vrea să zbor zile și nopți, până când te voi întâlni,
Să-ți văd zâmbetul tău de înger, să simt că plutesc.
Să îți ating buzele și fața ta, doar cu ochii mei,
Să-ți ard toate lacrimile amare, cu dragostea mea adevărată ...
Aș vrea să mă nasc iar și iar ... poate într-o altă lume,
Să te îmbrățișez foarte puternic, ca tu să nu simți furtuna.
Și ochii mei îți vor vorbi fără cuvinte ... tot ce este în sufletul meu ...
Ohh ... dacă aș avea aripi, aș pluti în nori,
Peste idealuri, peste vise care nu mor, poate într-o lume mai bună ...
Să plutesc ușor, ușor, dacă aș avea aripi să mă poarte dincolo de nori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu