FATA-FLOARE

Astăzi fată cu cosițe,
Porți rochița rândunicii...
Și-n obraji ai mere coapte,
Iar în ochi ascunzi doar ape.

Când zâmbești nevinovată,
Chiar și râul stă în matcă...
Iar de ai vreo supărare,
Sprânceana-ți se-ncruntă tare.

Fată mândră Lăcrămioară,
Cu miros de primăvară....
Tu, cu vocea-ți minunată,
Ne încânți pe toți pe dată.

Fată cu gropițe-n față,
Tu ești binecuvântată...
Când porți rochie de maci,
Oratorii sunt buimaci.

Nu mai știu ce să vorbească,
Iar orbii par să te privească...
Când ți-aud vocea duioasă,
Florile-nfloresc în glastră.

Narcisă pură-n primăvară,
Hai să ne jucăm afară!...
Când îți văd chipul ștrengar,
Uit că-s doar un grădinar.

 "Floarea nu este floare în sine, ci oglinda altui suflet."- Valeriu Butulescu