Mai sorb o picătură de iubire
Și cu-n sărut, ți-am prins numele-n palmă...
Tu m-ai privit cu ochi de Heruvim
Și-am înțeles, c-absența o să ne doară.
Când voi purcede iar pe drum străin,
Potecile s-or încurca mai rău ca gândul...
Iar tu iubito, floare de salcâm,
Vei aștepta pe-o margine de lume.
Eu voi trăi cu zâmbetu-ți ștrengar
Și setea mi-o voi alina cu lacrimi...
Voi scrie rânduri multe, cu-n condei
Ce-și are sursa-n inima, ce încă bate.
Tu o sa vii la poarta cu răscruci
Și nerăbdarea ta, va lacrima și ea...
Prin ploi de toamnă, vom fi ca doi cuci,
Ce-așteaptă primăvara, să-i alinte iar.
"Toamna este o a doua primăvără, când fiecare frunză este o floare."- Albert Camus
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu