Între cer şi pământ e atâta tăcere,
Între vise şi realitate atâta durere...
Îngerul meu iar zboară departe prin lume
Şi braţele-mi goale, încă aşteaptă o minune.
Între cer şi pământ încă ninge cu lacrimi
Şi-n ploapele reci îngheaţă mii de patimi...
Şoapte nerostite, şoapte de durere,
Cu braţele întinse încerc să prind putere.
Între cer şi pământ rătăcesc că o nălucă
Şi visele mă poartă mereu la uşa ta,
Dar casa este goală şi rece fără tine,
Iar tu în lumea mare, la fel simţi lipsa mea.
Între cer şi pământ e o lume de vise zburătoare,
Iar clepsidra amăgitoare se vede-n depărtare...
Când vreau să mă apropii, visele încep să zboare,
Iar eu cu ochii umezi de dor şi aşteptare,
Implor pe Dumnezeu să-mi dea răbdare...doar răbdare.
"Doamne, ai dat aripi îngerilor ca să fie mereu departe."-aforism de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu